Notiunea de problema, ca moment initial al activitatii de gandire, este una din notiunile fundamentale ce strabate aproape intreaga psihologie a gandirii. Acolo unde nu exista o problema sau o intrebare, o sarcina sau o dificultate, unde nimic nu trebuie cautat si rezolvat, acolo lipseste finalitatea gandirii.
De regula, in cadrul problemei se evidentiaza conditiile, adica ansamblul obiectelor existente, reglementate prin anumite relatii si cerinte care indica ce anume trebuie cautat in conditiile date. Necunoscuta vizata prin cerintele problemei nu apare evident si nemijlocit in sistemul de conditii, dar se presupune ca, sub forma camuflata? implicita? ea este continuta in acest sistem, putand fi descoperita prin analiza sistemului respectiv de obiecte si punerea in noi relatii a elementelor sale. Conditiile pedagogice care trebuie sa le indeplineasca problema sunt: sa aiba sens si sa fie adresata in cel mai oportun moment din punct de vedere al elevului; sa tina seama de cunostintele insusite anterior de elev; sa trezeasca interesul, sa fie clar enuntata; sa solicite efort din partea elevului.
Pedagogul matematician G. POLYA considera ca scopul predarii matematicii de a-i face pe tineri sa gandeasca si mijlocul il reprezinta rezolvarea de catre elevi a problemelor care cer un anumit grad de creatie, de nerutinare.
R. Gagne arata ca rezolvarea de probleme poate fi privita ca un proces prin care elevul descopera problema ca o combinatie de reguli invatate anterior si o poate aplica pentru a ajunge la o solutie referitoare la o noua situatie problematica.

Anul aparitiei: 2010
Nr. pagini: 160