„Daca vom vrea sa fim pisicheri, nu ne va iesi. Second Life nu isi devoaleaza titlul direct, ci te provoaca sa-l descoperi. Vei fi incercat de semne de compatimire, dar, garantat, vei fi surprins. Adrian Christescu construieste un roman social, oglinda a unor adevaruri atat de stiute, dar rar graite despre (pare-se) o incurabila boala balcanica, parvenitismul, tratat aleatoriu (dar ce intentii!) cu sprit si amoralitate, intru sefie. Andrei Banciu, personajul principal, inginer, sot si tata (imprudent?), caruia i se contureaza o cariera cu traiectorie ascendenta, va deveni «ocrotitor» (cu un prenume predestinat in spatiul romanesc). Omul din umbra, Marcel Bojan, domnul colonel (si aici nu am spus tot!), ajunge in acel moment al vietii cand considera ca e timpul «sa scapam de mirosul de prosti si sa ne limpezim privirea». Prin urmare, isi va dovedi etimologia, ghidand ascuns razboiul. Dar oare va fi dejucat jocul pleiadei de «casa patrata» si ?

Cu stil alert, Adrian Christescu ne povesteste despre Iasi, despre o reala stare de beligeranta actuala, care framanta plaiurile de peste treizeci de ani, intr-un roman-galceava, dar oare a inteleptului cu lumea?” (Alexandra Dumitrescu, redactor)

„Din moment ce ai ajuns sa o rasfoiesti, esti curios sa stii daca aceasta carte este un thriller, un roman contemporan sau o poveste inspirata din realitatea zilelor noastre. Cu siguranta, contine doze bune din fiecare, dar, pana la urma, este o istorie a transformarii unui destin – putin probabila, poate chiar utopica, dar nespus de dorita sau visata de fiecare dintre noi, cei pentru care viata este suma propriilor realizari, obtinute prin truda mintii si a bratelor, nu a unui dat al sortii. Rostul imaginatiei in literatura este sa propuna si sa identifice povesti care vor putea capta atentia si ramane in atentia cititorului. Unele pot parea incredibile, dar nu trebuie sa uitam ca, adesea, asa cum ni s-a aratat de atatea ori, imaginatia nu poate tine pasul cu viata. In acest roman exista si un strop de experienta proprie.

Pana la o anumita varsta, deloc frageda, atat eu, cat si cei din jurul meu eram convinsi ca nu suntem altceva decat oameni fara prea multe insusiri, indivizi din pluton, pierduti intr-o mare cenusie. La un moment dat, viata ne-a obligat sa cautam adanc in interiorul nostru pentru a putea merge mai departe. Si ceea ce am gasit a fost o surpriza atat pentru noi insine, cat si pentru cei din jur. Astfel, in cazul meu, am ajuns sa fiu convins de posibilitatea existentei unor oameni care, in momente de restriste, pot apuca pe o carare pe care nimeni nu si-a imaginat-o vreodata, la capatul careia pot vorbi de un destin inedit. Second Life incearca sa pledeze pentru posibilitatea existentei unei sorti exceptionale, nascuta dintr-un moment conjunctural fericit si din descoperirea unor surprinzatoare disponibilitati.

Poate fi o reinterpretare a mitului unui Golem care incearca sa ne apere de rautatea, egoismul si prostia agresiva cu care suntem bombardati in fiecare zi? Cine stie... Ramane ca tu, cititorule, sa iti dai verdictul in ce masura ne permitem sa speram la o lume mai buna si cum am putea sa luptam pentru ea.” (autorul)

„Andrei Banciu, de profesie inginer la irigatii, este un om complet nesigur pe sine, timid, umil, care mai ca nu se scuza pentru propria sa existenta. Singura realizare a vietii sale, de care e mandru, e casatoria cu frumoasa si flusturatica Magda, doctor in medicina, cu care are doi copii. Faptul ca Magda il insala pe Andrei pe rupte si vrea sa-l paraseasca taman atunci cand el primeste diagnosticul unei boli incurabile il termina pe acesta complet. Cand toate drumurile ti se infunda si viata ta e facuta tandari, mai exista totusi vreo sansa sa te ridici si s-o iei de la capat?

Second Life este o carte despre relatii personale si sociale putrede, dar si despre oameni onesti, despre umilinta si mandrie, ratare si ascensiune, amoralitate si corectitudine, o carte cu turnuri imprevizibile, misunand de parveniti si potlogari, dar in care apar si insule de lumina, si care se termina surprinzator. Stilul ei este alert si direct.” (Jan Cornelius, scriitor)

„Un roman cu un subiect aparent banal, dar care devine aproape o fresca a societatii de azi, cu clisee, dar si surprize, cu neispraviti ajunsi in functii publice de decizie, cu coruptie, invidii, razbunari, nedreptati, fatarnicii, oameni cinstiti nedreptatiti etc. – o lume in care primeaza interesul, in care politicieni renunta peste noapte la crezurile lor, daca le-au avut vreodata, pentru a se imbogati ori a obtine puterea. Fapte pe care le stim, le auzim constant, se repeta nestirbit la fiecare ciclu electoral, ni se promite ca vor fi eradicate, dar nu se intampla nimic.” (Stelian Turlea, scriitor)

„ e un joc pe care Adrian Christescu si-l asuma. Second Life abordeaza, la prima vedere, un subiect banal, dar care devine aproape o fresca a societatii de azi, cu clisee verbale si vizuale, de care parem suprasaturati. Privit dincolo de declin, neispraviti si functiile lor publice, coruptie, razbunari, nedreptati si fatarnicii, romanul de fata este plin de satira, ironie, umor, acel avertizor de integritate de care spatiul politic iesean avea atat de mult nevoie. Inginerul Andrei Banciu, personajul principal, nu cauta sa rastoarne situatii, sa tinteasca puterea sau sa puna in genunchi parveniti. Treptat, metodic, uneori conjunctural, sustinut de Marcel Bojan, se va indrepta spre ceea ce, in Romania, pare utopic: onestitate. Dar daca functia cea mai importanta il va transforma si-l va obliga sa renunte la acel fundament de care multi s-ar dezice, va provoc sa-l cititi pe Adrian Christescu in acest roman-ciclu electoral de eradicare sau nimic. (Alexandra Dumitrescu, redactor)

OPINIA CITITORILOR