Romania. Argumente istorice

ROMANIA. ARGUMENTE ISTORICE DE IOAN-AUREL POP 

Editie ilustrata. Cu un cuvant-inainte al autorului. Fresce de Costin Petrescu

Antologie gandita de Vasile George Dancu. Medalion biobibliografic de Alina Hucai

Omagiu editorial: Academician Ioan-Aurel Pop 70 (n. 1 ianuarie 1955, Santioana, Cluj), aparut sub egida Fundatiei Transilvania Leaders

Despre autor: IOAN-AUREL POP este Academician, Profesor universitar, Doctor in Istorie, Presedintele Academiei Romane, multiplu omagiat cu titlul de Doctor Honoris Causa si recompensat cu cele mai inalte distinctii ale statului roman, moldovenesc, francez si italian, personalitate recunoscuta si apreciata la nivel international.

Despre artist: COSTIN PETRESCU este pictor, arhitect, Profesor universitar, creatorul „Marii Fresce a Neamului” de la Ateneul Roman. „Costin Petrescu are meritul de a fi scris cu imagini istoria romanilor si de a fi lasat urmasilor o cronica ilustrata a trecutului ca o punte spre viitor. Istoria in imagini ajunge mai repede in mintea si inima privitorului decat ajunge textul scris.” - IOAN-AUREL POP

INVITATIE LA LECTURA

Este firesc ca romanii sa invete, mai intai, istoria lor, pentru a pretui celelalte popoare si valorile acestora.

Numai iubindu-ti patria, poti iubi si patriile altora, respectand omul de pretutindeni si umanitatea in general. Dupa 1989, multi au confundat comunismul cu iubirea de patrie, au identificat nationalismul (in intelesul sau vechi, de dragoste pentru propria natiune) cu xenofobia (ura fata de straini) si i-au invatat pe tineri ca este rusinos a crede in patrie, in patriotism, in valorile transmise de stramosi. – IOAN-AUREL POP

Citim elogiile sale atent cumpanite la marile figuri ale culturii nationale si argumentele sale ferme despre legitimitatea sentimentului national. E prezent pretutindeni, in fiecare litera, ardeleanul, „de veghe” la statura „invatatei Transilvanii”, lucrand la durarea ei, fiindca ii stie durerea. Ioan-Aurel Pop este autor si coordonator de impresionante spectacole ale radacinilor noastre – intrepatrunse cu ale altor neamuri, dar pastrandu-si autonomia si specificitatea. – IRINA PETRAS

Academicianul Ioan-Aurel Pop este istoricul roman framantat de problemele omenirii. Pentru el, schimbarile societale prefigurate de evenimentele locale, regionale si globale de la sfarsitul secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea au fost un motiv de subliniere si atentionare asupra rolului spiritualitatii si culturii in procesele transformative petrecute in trecut, derulate in prezent si asteptate in viitor. Desi s-a proclamat un istoric medievist, universitarul clujean pare, mai degraba, influentat de spiritul umanist al Renasterii, pe care-l prezinta adesea in ipostaze ale istoriei europene, dar mai ales prin interactiunile cu istoria medievala si premoderna romaneasca. Dintr-o astfel de perspectiva detectam si inclinatia sa de a sublinia repetat realizarile Scolii Ardelene si, nu de putine ori, da semnalul ca-si identifica menirea cu Apostolatul Dascalilor care au fost preocupati de difuzarea Luminilor in spatiul cultural-national romanesc. – VASILE PUSCAS

Academicianul Ioan-Aurel Pop este un istoric si un dascal respectat si iubit, un constructor de institutii, precum si un Om al Cetatii. O constiinta activa si responsabila prezenta in dezbaterile publice privind soarta disciplinei pe care o profeseaza, in polemicile referitoare la evolutia comunitatii locale si a tarii. Domnia Sa este un istoric care scrie, dar si face istorie. – IOAN BOLOVAN

Pentru mine si pentru generatii intregi de istorici formati la Alma Mater Napocensis, domnul Ioan-Aurel Pop este si ramane, inainte de orice alte functii ori demnitati universitare si academice, profesor, veritabil magistru si om de mare omenie, inzestrat cu multe calitati intelectuale si morale, care-i configureaza si-i definesc personalitatea, activitatea si opera. – MIRCEA-GHEORGHE ABRUDAN

Romanii si-au facut istoria asa cum s-au priceput, nici mai bine, nici mai rau decat alte popoare. Istoria lor nu a fost pura sau imaculata, dar nici oribila si plina doar de dezastre. A fost de toate felurile, ca viata, fiindca istoria inseamna viata. Este important de stiut ca romanii exista si ei intre natiunile lumii, ca au o tara sau chiar doua tari ale lor, cu un trecut bogat, cu Dunarea si cu Muntii Carpati, cu taranii Maramuresului, uitati parca de timp, cu manastirile pictate ale Moldovei, cu Delta si cu Marea Neagra, cu podgoriile de la Cricova si clopotele Caprianei, cu aurul Apusenilor si cu cetatile de pe Nistru, cu Eminescu, Blaga, Enescu sau Brancusi, cu oameni care mai asteapta inca sa fie cunoscuti. Ei au un mesaj de transmis pentru comunitatea internationala si tin mult la acest mesaj al lor. (...)

Afirmam cu vorbe toleranta, dar nu admitem alte opinii decat ale noastre; laudam democratia, dar am vrea sa impunem dictatura personala; scriem orice si oricum, dar citim tot mai putin; vorbim de eruditie, dar cultivam superficialitatea; ne pretindem savanti autentici, dar suntem semidocti; cerem globalizare, dar facem din propria natiune un fetis, neadmitand dreptul altora la existenta etc. – IOAN-AUREL POP

NOTA EDITORULUI

Volumul Romania. Argumente istorice este o antologie de citate selectate din opera stiintifica (lucrari, studii, articole de specialitate) a academicianului, istoricului si profesorului universitar doctor Ioan-Aurel Pop, reprezentant de varf al Scolii Ardelene Contemporane de Istorie. Acestea au fost grupate pe teme istorice privite atat sub aspect diacronic, cat si sincronic.

Metoda de lucru a urmarit ca, la final, sa obtinem o altfel de carte de istorie, a carei materie inedita sa fie alcatuita dintr-o plasma de citate. Am ales citatul ca unitate semantico-sintactica de organizare, pentru ca acesta este un fragment de text esential, cu intindere limitata sau mai extinsa, atat cat sa poata transmite informatia nefracturata, fiind, totodata, purtator de functii multiple: de sustinere (ca lectie scurta, fixeaza mai bine in memorie informatia), de informare (transmite o informatie importanta, documentata si riguroasa), de captivare (stimuleaza si intretine dorinta de cunoastere si de aprofundare a studiului in domeniu). Fiecare citat este insotit de sigla si pagina lucrarii din care a fost extras, astfel incat cititorul care doreste sa afle mai multe despre subiectul tratat sa poata merge direct la sursa, acolo fiind indicate si alte trimiteri bibliografice in subsolul paginii ori la finalul cartii, demers care duce la activarea literaturii de specialitate extinse folosite de autor pentru documentarea studiilor sale. In unele situatii determinate de „capriciile” desprinderii fragmentului din lucrarea din care face parte, au fost necesare anumite adaptari, ajustari ori completari ale textului, pentru ca informatia transmisa sa nu fie alterata, astfel incat articolele–citat sa aiba capacitate de functionare autonoma, iar ordinea lecturii lor sa ramana la liberul arbitru al cititorului, putand fi facuta atat cursiv, pagina dupa pagina, cat si selectiv–aleatoriu.

Scopul acestui demers editorial este de a oferi publicului larg, de toate varstele si preocuparile, o carte care transmite informatii istorice usor de asimilat intr-un timp de lectura scurt: de la cateva zeci de secunde la maximum trei-cinci minute pentru lectura fiecarui articol–citat.

Toti cei interesati sa stie mai mult ori sa-si sedimenteze date si informatii despre evenimente, personalitati sau epoci istorice sunt invitati sa (re)citeasca file din povestea poporului roman din aceasta carte cu citate semnificative, culese din opera profesorului Ioan-Aurel Pop, erudit si proeminent istoric roman, si sa inteleaga, poate, cu un dram mai bine, lumea in care traim. In absenta cunoasterii, ne pierdem puterea, demnitatea si identitatea, devenind vulnerabili atat ca indivizi, cat si ca grupuri, comunitati, popoare, tari.

CUVANT-INAINTE (fragmentar)

Acest volum – „o antologie de texte selectate din opera” lui... Ioan-Aurel Pop, dupa cum spune editorul – este o neasteptata si inedita surpriza. Veti spune ca toate surprizele sunt neasteptate si inedite, dar, in cazul acesta, este ceva cu totul special. Volume omagiale se fac de mult, unii ar zice „de cand e lumea”, dar cu lucrari ale elevilor (studentilor), colegilor si prietenilor sarbatoritului. Am fost si eu privilegiat al sortii, in sensul ca am fost omagiat astfel. A insemnat si asa prea mult si m-am simtit destul de jenat, incat i-am rugat pe emuli sa ma treaca nu in uitare, ci cu vederea, de asta data si de-acum incolo. Cei care au noroc de viata mai lunga – ce va fi insemnand viata lunga? – impun si cazna pentru colegi si fosti studenti de a tot strange materiale. Cateodata este apasator, este ca si cum ai cere cuiva sa scrie numaidecat, la comanda, ceea ce nu se poate. Asa ca, de multe ori, ca sa nu se faca de poveste, sa nu ajunga in gura lumii, multi specialisti improvizeaza, recicleaza, rescriu. Degeaba am rugat, fiindca tot am fost gratulat cu un volum – de fapt, cu doua – la varsta rotunda (volume ingrijite impecabil de Adinel-Ciprian Dinca si Alexandru Simon) si nu pot sa spun ca nu m-am bucurat. As fi un fariseu sa pretind asa ceva, mai ales ca anumiti elevi ai mei s-au nevoit asa de frumos cu scrisul incat am ajuns sa cred si eu o parte dintre elogii. De lucrarile lor ce sa mai spun? Le intrec pe ale mele, ceea ce este reconfortant. Nu am trait degeaba.

De data asta, insa, este ceva ce nu a mai fost legat de omagieri, iar faptul se datoreaza viziunii de scriitor, de literat, de artist a domnului Vasile George Dancu. Este o reunire a unor fragmente din scrierile mele, alese pe spranceana, fragmente care – spre mirarea mea – creeaza armonie si dau impresia de unitate. Editorul a vrut o „altfel de carte de istorie”, bazata pe citate, cu scopul „de a transmite informatii istorice usor de asimilat” si de a face cunoscute „file din povestea poporului roman”. Se va fi atins scopul, nu se va fi atins? Este greu de spus si, oricum, vor trebui s-o spuna cititorii. (...)

Mai cred ca istoria este viata si ca viata nu ne-am dat-o noi ca sa o putem lua tot noi, sa o umilim sau sa o dispretuim. Cu aceste vorbe, am spus crezurile mele pe care, in zeci de ani de cariera, de meserie, de cercetare, de munca le-am scris pe mii de pagini. Am facut bine, am facut rau? Numai Dumnezeu stie! Un proverb chinez zice ca, daca spui in doua ore ceea ce ai putea spune in zece minute, esti capabil de ticalosii si mai mari. Lasand gluma la o parte, am povestit ca istoric lumea asta asa cum m-am priceput. Unora le displace, cu siguranta, dar mi-am asumat si aceste riscuri. Intr-un fel, in scrierile noastre ne reflectam pe noi insine, ne oglindim personalitatea. Si nu putem sa fim in scris mai buni si mai frumosi decat suntem in viata.

Va multumesc tuturor celor care mi-ati fost alaturi, de la familia mea de basm pana la studentii mei ajunsi (unii) aproape de pensie, de la colegii de breasla si de la prieteni pana la editori, mai ales la cei care se cheama Scoala Ardeleana impreuna cu fundatia care poarta in sine tot numele Transilvaniei. Cartea aceasta, pe care editorul a voit-o sa fie „de intelepciune”, este o mostra de sinceritate si nimic mai mult. – IOAN-AUREL POP, 1 ianuarie 2025

CUPRINS

CUVANT-INAINTE

ARGUMENT LA ARGUMENTE: Ganduri despre Romania Mare

Capitolul I. IDENTITATEA ISTORICA A POPORULUI ROMAN

Unitatea de origine, teritoriala, lingvistica, religioasa si culturala

I.1. Originea (stirpea) si teritoriul carpato-dunarean de formare a poporului roman in secolele I–IX (etnogeneza)

I.2. Limba romana, idiom neolatin al romanitatii orientale (glotogeneza)

I.3. Numele tarii (toponimul) si cel al locuitorilor acesteia (etnonimul)

I.4. Crestinismul, o stare de spirit. Religia si biserica

I.5. Obiceiuri si traditii

I.6. Cultura si spiritualitate. Rolul cartii si importanta educatiei

I.7. Simboluri nationale: drapelul, stema, imnul de stat, sarbatoarea nationala

I.8. Sensuri, mutatii si rascruci semantice in intelegerea si perceperea valorilor si sentimentelor nationale. Patrie, patriot, patriotism – Neam, natiune, national, nationalism

I.9. Imagologie si comunicare interetnica. Marturii ale strainilor despre romani

I.10. Ceilalti vlahi, fratii daco-romanilor: aromanii (macedoromanii), meglenoromanii si istroromanii

Capitolul II. O TARA DE TARI ROMANESTI

II.1. Tara Romaneasca (Valahia Mare sau Valahia de Jos)

II.2. Oltenia (Tara Litua sau Tara Severinului)

II.3. Muntenia (Cumania Neagra)

II.4. Dobrogea (Scythia Minor)

II.5. Transilvania (Tara lui Gelou, Ardealul)

II.6. Banatul (Valachia Cisalpina)

II.7. Tara Crisurilor (Tarile Crisene)

II.8. Tara Maramuresului

II.9. Tara Hategului (Terra Harszoc)

II.10. Tara Fagarasului (Tara Romanilor, Tara Oltului)

II.11. Tara Barsei

II.12. Tara Nasaudului

II.13. Tara Silvaniei (Salajul)

II.14. Moldova (Valahia de Sus, „cea dintai” Tara Romaneasca)

II.15. Bucovina (Vatra Moldovei, Arboroasa)

II.16. Basarabia

Capitolul III. SOCIETATEA MEDIEVALA ROMANEASCA

Un mileniu de istorie premergator formarii natiunii moderne (secolele VI–XVI)

Capitolul IV. CONFESIUNE SI NATIUNE

De la Cruciada tarzie (secolul al XIV-lea) la Reforma religioasa (secolul al XVI-lea)

IV.1. Luptele duse de principii romani pentru apararea valorilor crestine europene in timpul Cruciadei tarzii

IV.2. Reforma si Contrareforma religioasa

Capitolul V. LUPTA DE EMANCIPARE POLITICA SI NATIONALA A ROMANILOR IN EPOCA LUMINILOR (secolul al XVIII-lea)

V.1. Planul religios (Unirea cu Roma)

V.2. Planul politic (Supplex Libellus Valachorum)

V.3. Planul cultural (Scoala Ardeleana)

V.4. Planul social (Rascoala lui Horea)

Capitolul VI. PROIECTUL DE TARA DIN 1848–1918

VI.1. Revolutia de la 1848–1849

VI.2. Unirea Principatelor Romane (24 ianuarie 1859)

VI.3. Proclamarea Independentei Romaniei fata de Poarta Otomana (9 mai 1877)

VI.4. Romania Intregita. Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Capitolul VII. CENTENARUL MARII UNIRI (1 DECEMBRIE 2018)

100 de ani de la Unirea provinciilor romanesti cu Romania

Capitolul VIII. ROMANIA SI ROMANII IN EUROPA SI IN LUME

Capitolul IX. PRINCIPALELE MINORITATI ETNICE DE PE TERITORIUL ROMANIEI

Ungurii (maghiarii), secuii, germanii (sasii, svabii), sarbii, evreii, romii etc. Experienta alteritatii si amprenta multiculturalitati

Capitolul X. PANTEONUL ISTORIC AL POPORULUI ROMAN

Voievozi, domni, regi, eroi, mari lideri, conducatori si faptele lor (secolele XIV–XX)

X.1. Mircea cel Batran

X.2. Alexandru cel Bun

X.3. Iancu de Hunedoara

X.4. Vlad Dragulea (Dracula)

X.5. Stefan cel Mare

X.6. Radu cel Mare

X.7. Neagoe Basarab

X.8. Petru Rares

X.9. Radu de la Afumati

X.10. Stefan Lacusta

X.11. Petru Cercel

X.12. Mihai Viteazul

X.13. Constantin Brancoveanu

X.14. Vasile Ursu Nicula sau Horea

X.15. Tudor Vladimirescu

X.16. Simion Barnutiu

X.17. Andrei Saguna

X.18. Mihail Kogalniceanu

X.19. Nicolae Balcescu

X.20. Alexandru Ioan Cuza

X.21. Ion C. Bratianu

X.22. Avram Iancu

X.23. Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen

X.24. Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen

X.25. Iuliu Maniu

X.26. Iuliu Hossu

Capitolul XI. PANTEONUL CULTURAL AL POPORULUI ROMAN

Savanti, carturari, scriitori, creatori de geniu, personalitati ale vietii culturale si religioase (secolele XV–XX)

XI.1. Nicolaus Olahus

XI.2. Constantin Cantacuzino

XI.3. Dimitrie Cantemir

XI.4. Ioan Inochentie (Inocentiu) Micu-Klein

XI.5. Samuil Micu

XI.6. Gheorghe Sincai

XI.7. Petru Maior

XI.8. Ioan Budai-Deleanu

XI.9. Timotei Cipariu

XI.10. Titu Maiorescu

XI.11. Mihai Eminescu

XI.12. George Cosbuc

XI.13. Lucian Blaga

XI.14. Nichita Stanescu

Capitolul XII. MARI ISTORICI, ACADEMICIENI, PEDAGOGI SI MAGISTRI

XII.1. George Baritiu

XII.2. Alexandru D. Xenopol

XII.3. Nicolae Iorga

XII.4. Alexandru I. Lapedatu

XII.5. Ioan Lupas

XII.6. Vasile Parvan

XII.7. Silviu Dragomir

XII.8. Gheorghe I. Bratianu

XII.9. Constantin Daicoviciu

XII.10. Petre P. Panaitescu

XII.11. Constantin C. Giurescu

XII.12. David Prodan

XII.13. Stefan Pascu

XII.14. Camil Muresanu

XII.15. Pompiliu Teodor

XII.16. Nicolae Edroiu

Capitolul XIII. ATENEE STIINTIFICE SI CULTURALE

Alma Mater Napocensis si Academia Romana

XIII.1. Clujul academic. Alma Mater Napocensis

XIII.2. Academia Romana, for cultural si stiintific suprem, pastrator al unitatii si identitatii romanesti

XIII.3. Discursul de receptie la Academia Romana rostit de Acad. Ioan-Aurel Pop in data de 29 mai 2013:„Istoria si semnificatia numelor de roman/valah si Romania/Valahia”, urmat de Raspunsul – „O problema de maxima insemnatate” – dat de Acad. Dan Berindei, vicepresedinte al Academiei Romane

Capitolul XIV. MISIUNEA SI DEONTOLOGIA ISTORICULUI

Elemente de teoria si filosofia istoriei

ARGUMENT FINAL: Ganduri despre prezentul si viitorul Romaniei

Pilonul I. ISTORIA NATIONALA SI UNIVERSALA

Reflectii despre trecut si despre istorie

Nevoia de Istorie nationala… sau de Istorie, pur si simplu

Pilonul II. CERCETAREA STIINTIFICA SI CREATIA INTELECTUALA

Ofensiva contra cercetarii romanesti

Pilonul III. SCOALA SI INVATAMANTUL

O falsa problema a scolii romanesti: noile discipline

Pilonul IV. LIMBA ROMANA

Nevoia romanilor de limba romana

ZECE GANDURI ALE AUTORULUI CATRE CITITORUL SAU DE ASTAZI SI DE MAINE

Sigle si bibliografie

Medalion biobibliografic Ioan-Aurel Pop

Medalion biografic Costin Petrescu

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review