Clisee vulgare sau o suficienta deseori inchistata intr-o confuzie cronologica condamnabila par sa ne confere statutul de atotstiutori atunci cand ne avantam fie si in cea mai modesta peroratie pe teme romane. Cat despre limba latina, ce sa mai vorbim? Pentru cei mai multi dintre noi, ea a devenit, in primul si in cel mai nedrept rand, desigur, o limba moarta! Si totusi, dincolo de interventii frizand grotescul si lipsa totala de noima si metoda, ceva pare a fi chiar adevarat in siguranta pe care o afisam: civilizatia si cultura romana ca izvor nesecat inca, viu, al celor carora le apartinem astazi. Studiul propus de ingrijitorul principal al editiei franceze a colectiei, Jean-Noel Robert (Eo Romam, Promenades dans la Rome antique; Les Plaisirs a Rome; La Vie a la Campagne dans l’Antiquite romaine; Les Modes a Rome; De Rome a la Chine. Sur les Routes de la Soie au temps des Cesars; Eros romain, Sexe et Morale dans l’ancienne Rome; Ab Urbe condita-Titus Livius, introducere, note si comentarii; Pro Milone-Cicero, introducere, note si comentarii), initiaza un demers in favoarea recastigarii interesului pentru cercetarea vechilor texte, pentru actualizarea cunostintelor si intoarcerea la sursele latine scrise, singurele in masura sa redea profunzimile unei culturi antice de intaietate. De asemenea, cartea Romei invita la discernamant cultural, istoric si social, la nuantari tematice, evitand capcana globalizarii romane, atat de frecvent intalnite, neinspirat schematizante si nivelatoare pentru o evolutie statala intinsa de-a lungul a douasprezece secole, in care schimbarile au afectat istoria, morala, contextul material si spiritual.