Ceea ce constituie maretia Roamei nu e faptul ca a fost opera unor oameni altfel deact suntem noi, ci tocmai pentru ca a fost facuta de oameni la fel ca noi. Ei nu au avut in persoana lor nimic supranatural.


Mai jos am sa redau trei lucruri pe care nu le-am putut uita dupa citirea acestei carti:

1. Cartagina avea pe vremea aceea doua sute sau trei sute de mii de locuitori care nu traiau in colibe ca romanii, ci in zgarie-nori numarand pana la douasprezece etaje, pentru cei mai multi saraci; si in palate cu gradini si piscice, pentru cei bogati”

Interesant, nu-i asa? Blocuri cu 12 etaje in acea vreme? Stiati acest lucru? Saracii traiau in acele blocuri iar bogatii in palate cu gradini si piscine…. s-a schimbat ceva?

2.” Religia aceasta oferea romanilor, care nu stiau ce era aia week-end, si zile de sarbatoare si de odihna. Erau vreo suta pe an, cam tot atatea cate sunt si azi. Numai ca ei le celebrau cu mai multa ardoare. Unele din aceste“serbari” erau austere si comemorative, fiecare tata de familie le celebra in casa, umplandu-si gura cu fasole si scuipand-o in jur strigand:“Cu aceasta fasole eu ma mantui pe mine si pe ai mei. Veniti, suflete ale stramosilor!”"

3.“Hannibal a fost, daca nu cel mai mare in sens absolut, sigur cel mai stralucit comandant al antichitatii. Multi il pun pe acelasi plan cu Napolen………………Era robust, frugal, de o siretenie si de o indrazneala fara margini. Titus Livius povesteste ca intra cel dintai in lupta si iesea cel din urma………………Dar, tocmai din acest motiv, soldatii il adorau si credeau orbeste in el. N-avea nevoie de galoane pentru a-si afirma prestigiul. Se imbraca la fel ca ostasii si le impartasea toate greutatile. In afara de un maestru al strategiei, s-a dovedit si un excelent diplomat si un campion al spionajului.”




Numar pagini: 375
Anul aparitiei: 2002