Libertatea de exprimare este omniprezenta si reprezinta unul dintre drepturile cel mai frecvent invocate, iar mijloacele de comunicare au avut un impact real si ireversibil asupra vietii cotidiene.

Comunicarea, ca notiune generica, strans legata de toate componentele libertatii de exprimare si indiferent de forma concreta de manifestare, a devenit nu doar un drept garantat la diferite niveluri normative, ci si o nevoie in era digitala. In prezent, limitele libertatii de exprimare par a fi foarte elastice si uneori neclare. In acelasi timp, presiunile sunt numeroase, iar restrictiile excesive din partea autoritatilor statului sau a entitatilor private constituie reale amenintari ce o pot lipsi de continut.

In acest context complicat, ce descrie tensiunile permanente dintre titularul libertatii de exprimare si entitati exterioare, apar firesti intrebari, precum: Ce este libertatea de exprimare si ce include? Ce categorii de afirmatii sunt protejate de libertatea de exprimare? Ce conditii trebuie sa respecte limitarile adoptate? Se aplica aceste reguli si pentru comunicarea pe internet si social media?

Obiectivul principal al prezentei lucrari, care nu este exhaustiva, este de a identifica notiunile esentiale ce contureaza protejarea libertatii de exprimare la nivel international, universal si european. Alaturi de concepte „traditionale” legate de continutul si limitele libertatii de exprimare, sunt tratate si aspecte referitoare la impactul social media, procesele de tip SLAPP si semnificatia hate speech la nivel international.

OPINIA CITITORILOR