In Pantalonia avem de-a face cu pitici si pui de pitici; altfel zis, cu niste oameni-copii si cu copiii acestora. Cadrul realist se mai pastreaza doar in elementele lui concrete (sat, oameni, pasari), iar fantasticul e potentat mai cu seama in sensul ca intreg universul apare „copilarit”: norii, stelele, soarele, pasarile se comporta ca niste copii. Tot universul ne apare astfel ca o scena a copilariei plina de candoare…

Spiridon Vangheli e de neintrecut in fantezie, el reface lumea care il inconjoara, o reface nostim, cu umor, ciudat, intr-atat de ciudat, ca nu pentru prima oara eu il numesc Lewis Carrol al Moldovei… Scriitorul creeaza in cartile sale o lume cu totul opusa aceleia, pe care ne-am croit-o  noi, adultii, atat de neinspirat.