Cartea autorului Michael Balint „Medicul, pacientul sau si boala. Aspecte inconstiente in practica medicala de Michael Balint (Editia a 2-a)" de la editura TREI

Medicamentul cel mai des folosit in medicina generala este medicul insusi; altfel spus, nu doar flaconul sau cutia cu medicamente conteaza, ci maniera in care acestea sunt prescrise pacientului – de fapt, ansamblul atmosferei in care medicamentul este dat si luat. In cartea de fata, Michael Balint descrie diferite procese inconstiente ce intervin in relatia medic-pacient, aspecte care pot favoriza vindecarea, sau pot duce la tensiuni, neplaceri si tratamente lipsite de rezultatul benefic asteptat.

Daca relatia stabilita intre specialist si client poate fi un obstacol in calea bunei desfasurari a activitatii, atunci unul dintre modurile in care rezultatele profesionale pot fi imbunatatite este supervizarea centrata pe reactiile emotionale ale medicului fata de pacientii sai. Intelegerea acestor reactii poate oferi date importante despre pacient, pe care specialistul sa le poata folosi mai departe in evaluarea cazului si in stabilirea unei interventii eficiente. Numeroase exemple clinice ilustreaza dinamica inconstienta a relatiei terapeutice, precum si modul in care se desfasoara grupurile Balint pentru medici.

Michael Balint (1896-1970), studentul si analizandul lui Sandor Ferenczi, este un psihanalist a carui originalitate s-a exprimat atat in activitatea sa clinica, cat si in lucrarile sale. Implicarea in dezvoltarea teoriei si tehnicii psihanalitice a fost dublata de preocuparea pentru stimularea intelegerii psihodinamice de catre alte grupuri profesionale, in special de catre medici. La Editura Trei a aparut si una dintre cele mai cunoscute lucrari ale sale, Defectul fundamental.


CUPRINS

Introducere
Prefata
Prefata la a doua editie

I. Introducere

PRIMA PARTE
Diagnosticul
II. Problema generala
III. Ofertele pacientului si raspunsurile medicului
IV. Excluderea prin examene fizice adecvate
V. Incidenta si evaluarea simptomelor nevrotice
VI. Nivelul diagnosticarii
VII. Coluziunea anonimatului
VIII. Medicul generalist si specialistii sai
IX. Perpetuarea relatiei profesor–elev

A DOUA PARTE
Psihoterapia
X. Consilierea si linistirea
XI.„Cumincepem“
XII. „Cand ne oprim“
XIII. Climatul psihologic specific medicinei generale
XIV. Medicul generalist in calitate de psihoterapeut
A. Doua cazuri ilustrative

XV. Medicul generalist in calitate de psihoterapeut
B. Un caz dificil

PARTEA a III-a
Concluzii generale

XVI. Functia apostolica I
XVII. Functia apostolica II
XVIII. Medicul si pacientul sau
XIX. Pacientul si boala sa
XX. Psihoterapia realizata de catre medicul generalist
XXI. Rezumat si perspectiva pentru viitor

ANEXE
I. Formarea
II. Selectia
III. Rapoarte cu privire la evolutia ulterioara a cazurilor
IV. Despre un rol suplimentar al clinicii de psihologie




Cand unui pacient, dupa o serie de examinari constiincioase si aprofundate, i se spune ca nu are nimic, medicii spera ca el se va simti usurat si ca starea i se va imbunatati. Aceasta se intampla, de fapt, destul de frecvent; insa, intr-un numar mare de cazuri, se intampla chiar contrariul, iar medicul reactioneaza la aceasta situatie, intotdeauna neasteptata – in ciuda frecventei sale –, printr-o surpriza dureroasa si indignare. [...] "Nu ai nimic" inseamna doar ca noi nu am gasit nimic si, in consecinta, nu putem sa-i spunem ce anume il inspaimanta sau il ingrijoreaza si ii cauzeaza suferinta. Astfel, se simte parasit, incapabil sa isi explice si sa isi accepte durerile, fricile si privatiunile - Michael Balint


A te imbolnavi si, mai ales, a fi bolnav este resimtit de numeroase persoane constiincioase ca fiind o greseala, o solicitare a unor privilegii nemeritate. Acesti bolnavi se simt vinovati pentru ca primesc o atentie mai mare decat aceea la care considera ca au dreptul, pentru ca nu lucreaza, pentru ca traiesc pe spinarea altcuiva etc. Exista, de asemenea, tipologia individului pregatit sa obtina mai mult decat are dreptul, care primeste cu bucurie cel mai mic semn de boala, care face tot posibilul pentru a „prinde" vreo boala. Aceste doua tipuri de subiecti au sentimente de culpabilitate, desi din motive diferite, si este foarte dificil sa amelioram starea lor daca medicul nu poate actiona asupra acestor sentimente de culpabilitate - Michael Balint

Nr. de pagini: 590
Anul aparitiei: 2017

OPINIA CITITORILOR