ION CREANGA SAU PACTUL CU CITITORUL
Intentionand sa evidentieze profunzimea unei opere literare ce se integreaza la modul grav perioadei respective, eseul are in atentie doua atitudini distincte ale individului fata de universul de semne, ale scrisului ca reflectare a realitatii. In plan existential, Ion Creanga face eforturi aproape disperate de a deveni cetatean al literelor, absolut convins fiind ca in felul acesta ar iesi din anonimatul care a inghitit inexorabil atatea generatii. El se doreste un "nume adunat pe-o carte" si un "autoriu", realizand in acest caz un prim pact cu cititorul. Pe de alta parte, in planul fictional al operei literare, individul traieste drama ruperii de universul caruia el i-a fost consubstantial, fiind alungat in universul semnelor si al scrisului. Consecinta ar fi distantarea inevitabila de o realitate ce devine alt-ceva, exterior, strain chiar pana la un punct. Omul operei lui Creanga nu este pregatit pentru scris, ci pentru citit, iar lectura devine un mod de existenta, cata vreme pune individul in relatie cu cartea oglindind lumea. Acceptand oralitatea in cadrul dialogului interior cu scrisul si considerand umorul ca o modalitate de a masca abil tensiunea dramatica a Amintirilor din copilarie, eseul propune pactul cu cititorul ca o deschidere a operei spre un cititor dispus sa se aventureze pe cont propriu in evidentierea semnificatiilor de profunzime ale textului.

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

✎scrie un review