Prin cel de-al treilea termen, expresie a tensiunii ontologice, se exprima o structura complexa in care se conjuga Fiinta cu devenirea. Prin logica lui Hermes, Noica incearca sa scoata silogismul din structura abstracta a tautologiei, din simple forme de „rostire saturata”, spre zone pe care gandirea identitara a refuzat sa le exploreze. Acest tip de explorare, nuantat de teoria multimilor secunde si de cea a synalethismului, isi are o corespondenta in ideea de dualitudine, dar si in asa-numita epistemologie contemporana a semnificatului sau simbolizatului, care reuneste cercetari din domeniul stiintelor naturii, dar si din cele ale spiritului, reiterand importanta unei logici a imaginarului simbolic.

OPINIA CITITORILOR