Despre ploaie - Martin Page

Se mai intampla sa ne indragostim de un fenomen al naturii. Byron a mangaiat un fulger, Li Po a imbratisat oglindirea lunii in apa, Shelley a adormit printre valuri, iar Empedocle s-a imbatat cu lava. Ploaia ne cade in brate, ne saruta si ne paraseste. Ca o amanta, intermitenta din fire, ea vine cand nu ne asteptam. Ea distruge orele triste. Frumusetea ploii sta in caracterul ei imprevizibil. De fiecare data, atingerea ei ma surprinde, mi se face pielea de gaina. Nu va fi nici un divort. Sotie credincioasa, ploaia e cu noi pretutindeni. La capatul zilelor, o regasim in picaturile din perfuzia de la spital. Martin Page.