Rascoala lui Horea. Vol. I si II

DESCRIERE
Omagiu editorial la 240 DE ANI DE LA MARTIRIUL LUI HOREA, CLOSCA SI CRISAN aparut sub egida: Academia Romana, Institutul de Istorie „George Baritiu”, Centrul de Studii Transilvane, Consiliul Judetean Hunedoara, Biblioteca Judeteana „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Fundatia Transilvania Leaders, Asociatia Scoala Ardeleana de Editare si Promovare a Cartii
Editia a III-a, aniversara
Cuvant-inainte de Ioan-Aurel Pop, Presedintele Academiei Romane
Medalion biobibliografic de Mircea-Gheorghe Abrudan
Pe coperta: Ion Vlasiu, Horea (vol. 1: studiu de portret; vol. 2: macheta)
Editia de fata, aniversara, la 240 de ani de la Martiriul lui Horea, Closca si Crisan, o reia pe cea publicata la Editura Stiintifica si Enciclopedica in anul 1984, revazuta de autor. Interventiile au fost minime, deoarece lucrarea lui D. Prodan Rascoala lui Horea este un model de scriere istoriografica, dar si de redactare. Speranta noastra este ca va fi citita si receptata in continuare pe masura valorii ei.
Rascoala lui Horea este un monument al scrisului istoric, iar autorul ei, David Prodan, a fost cel mai mare istoric al Transilvaniei din secolul al XX-lea. – Ioan-Aurel Pop
Despre volumul I:
„Ridicarea de la 1784 a iobagilor romani din Transilvania, intrata in istorie sub numele de Rascoala lui Horea, e prima zguduire puternica a oranduirii feudale din cuprinsul tarii noastre. Ea deschide procesul revolutionar, de rasturnare a raporturilor feudale. Dar mai e in acelasi timp si prima afirmare violenta a constiintei de sine a poporului roman din Transilvania, izbucnind aceasta cu putere elementara acum chiar de la temeliile sale. Plasata in cadrul larg al istoriei generale, rascoala se produce intr-un rastimp de mari eforturi de regenerare a vechiului regim, dar si de mari rasturnari revolutionare. Ne gasim intr-un secol presarat de razvratiri, de rascoale, dar marcat si de mari revolutii, prevestind o lume asezata pe noi temelii, dupa Revolutia Americana si in preajma marii Revolutii Franceze. Ne gasim in plin secol al luminilor, al despotismelor luminate, in secolul unei noi revolutionari a gandirii umane insasi.” – D. Prodan
„David Prodan a dovedit ca Rascoala lui Horea a insemnat modalitatea taraneasca, populara de rezolvare a chestiunii nationale, de emancipare a natiunii romane, asa cum miscarea Supplex-urilor a fost forma politica de emancipare a natiunii, iar Scoala Ardeleana a reprezentat calea culturala (intelectuala) de emancipare a aceleiasi natiuni romane. Ideea eliberarii natiunii a functionat in secolul al XVIII-lea pe cai paralele, care nu au comunicat intre ele, dar au pregatit drumul pentru Revolutia de la 1848. In anii 1780-1790, intelectualitatea si plebea au mers separat si au avut nevoie de mai bine de jumatate de secol ca sa se uneasca, pentru marea ridicare de la 1848-1849, unde poporul a avut in fruntea lui invatati si oameni politici de marca, de la Avram Iancu si Axente Sever la Simion Barnutiu si Andrei Saguna. David Prodan a vazut limpede, a intrevazut si a prevazut lucrurile, incat a avut o imagine de ansamblu asupra mersului istoriei romanilor transilvaneni. In acest mers, Rascoala lui Horea a reprezentat o etapa fundamentala pe drumul emanciparii taranimii si al natiunii romane.” – Ioan-Aurel Pop
Despre volumul II:
„Horea e inima masei, nu superiorul detasat al ei. Si mai are in plus acel indefinibil care modeleaza pe eroul popular, detine acea doza de taina care il face apt pentru a cumula virtuti refuzate omului obisnuit, taina care vrajeste increderea multimii, ii starneste imaginatia, pune in miscare legenda, duce la nemurire eroul. Real sau imaginar, Horea a jucat un rol capital in rascoala. In asa masura ca evenimentul insusi s-a fixat, si in mintea contimporanilor, si in istorie, sub numele de „Rascoala lui Horea”. Ba in mintea nobilimii chiar sub cel de „Lumea lui Horea”. Detractori sau admiratori l-au vazut in felurite chipuri. Dar nici detractorii nu i-au putut nega rolul capital in rascoala, nu i-au putut nega sacrificiul, demnitatea in fata mortii. Nici istorici potrivnici nu i-au putut nega o legitima intentie: emanciparea poporului sau.” – D. Prodan
„Autorul – cum singur spune – a lasat „actorii, evenimentele, rascoala insasi sa se nareze”; el nu a comentat, aparent, nicio marturie, pentru a nu altera veridicitatea faptelor. Si asa, ele erau mediate prin pana consemnatorului, a martorului. Aceasta „discretie” a autorului a condus la cel mai veridic tablou al rascoalei elaborat pana in prezent, receptat conform sensibilitatii generatiilor contemporane. S-a operat printr-o interpretare intrinseca a faptelor, ne-invaziva, incat in final cititorul vede lumea lui Horea ca pe o scena, ca si cum ar fi fost martor ocular. Meritele cartii sunt iesite din comun si se vad tot mai mult si tot mai multe, pe masura ce trec anii. Miscarea de la 1784 a fost pur si simplu taraneasca, iar Horea a fost prototipul taranului destept, adaptat vietii de atunci, intrat in dialog cu lumea. Portretul lui Horea – din aceasta carte a lui David Prodan – se proiecteaza parca in univers cu o forta extraordinara, iese din tipare, se intrece pe sine, incat eroul devine personaj de legenda, se multiplica in spatiu si timp, ocupa lumi in expansiune. Horea creste mereu, „ca viteazul din poveste”, si se intruchipeaza parca in insusi poporul roman.” – Ioan-Aurel Pop
DAVID PRODAN – medalion biobibliografic
Academicianul David Prodan (1902-1992) face parte din galeria celor mai mari istorici ai Transilvaniei si din panteonul culturii romane a secolului XX. S-a nascut la 13 martie 1902, in localitatea Cioara, astazi Salistea, judetul Alba, din parintii Ilie Prodan si Ana, nascuta Motu, „tarani, agricultori”, dupa cum el insusi marturiseste in memoriile sale, publicate in anul 1993. A urmat scoala primara confesionala ortodoxa din localitatea natala, apoi si-a continuat studiile la gimnaziul de stat maghiar din Sebes, la Colegiul Reformat (calvin) „Kún” (1913-1919) si la Liceul „Aurel Vlaicu” (1919-1921) din Orastie. Dupa examenul de „maturitate”, a studiat „limba romana si istorie” la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii „Daciei Superioare” din Cluj (1921-1924), unde a avut profesori nume mari ale filologiei, literaturii si istoriei romanesti, precum: Sextil Puscariu, G. Bogdan-Duica, Vasile Bogrea, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupas, Ioan Ursu, Constantin Marinescu, Silviu Dragomir si Virgil Barbat. In anul 1938, si-a sustinut doctoratul la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, sub coordonarea preotului profesor univ. dr. Ioan Lupas, membru al Academiei Romane, cu o teza despre Rascoala lui Horea in comitatele Cluj si Turda. A urmat specializari si documentari stiintifice la Budapesta, Viena, Venetia, Padova, Florenta, Siena, Pisa, Genova, Milano, Paris si Istanbul. Si-a inceput cariera ca arhivist (1924-1937) in cadrul Directiei Regionale Cluj a Arhivelor Statului din Romania, fiind promovat pe posturile de arhivar (1938), bibliotecar (1938-1941), bibliotecar-sef (1941-1948) la Biblioteca Universitatii „Regele Ferdinand I” din Cluj, apoi sef de lucrari (1943-1948) la Institutul de Istorie Nationala din Cluj–Sibiu, cercetator stiintific si sef de sectie (1948-1972) la Institutul de Istorie si Arheologie din Cluj, profesor universitar (1948-1962) de istorie medievala si moderna la Facultatea de Istorie si Geografie a Universitatii „Victor Babes”, apoi la Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai, pensionat in urma unor presiuni ale conducerii Catedrei de Istoria Romaniei. In toamna anului 1943, a fost implicat in miscarea de stanga, a fost arestat si improcesuat in grupul lui Zevedei Barbu, fiind inchis timp de o luna in inchisoarea militara din Sibiu. La sfarsitul anului 1947, a demisionat din Partidul Comunist, dupa ce traise un „moment de soc personal” la alegerile falsificate de comunisti in noiembrie 1946. Ii revine meritul de a fi salvat, in anii 1949-1950, fondurile de manuscrise si de carte veche romaneasca din arhivele si bibliotecile Seminarului si Mitropoliei Greco-Catolice de la Blaj si Oradea, in urma desfiintarii Bisericii Unite cu Roma de catre regimul comunist la 1 decembrie 1948, intemeind, pentru depozitarea lor, Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Romane. A fost membru corespondent (1948) si titular (1955) al Academiei Romane, apoi membru (1970) al Academiei de Stiinte Sociale si Politice, membru onorific al Asociatiei Istoricilor Americani, ales in 1986 la propunerea lui Keith Hitchins. A fost presedinte de onoare (1991-1992) al Centrului de Studii Transilvane al Fundatiei Culturale Romane. In anul 1940, s-a casatorit cu Floarea (Florica) Vladescu, pe care a iubit-o cu devotament 60 de ani, neavand insa copii. A trecut la cele vesnice in ziua de 11 iunie 1992 si a fost inhumat in Cimitirul Central din municipiul Cluj-Napoca.
In memoria profesorului, Universitatea Babes-Bolyai a inaugurat, in anul Centenarului Marii Uniri, 2018, Muzeul Memorial „David Prodan” in cladirea in care a locuit la Cluj-Napoca, iar din anul 2019 ofera Bursa „David Prodan”. O strada din municipiul Cluj-Napoca, scoala gimnaziala din Salistea, Colegiul National din Cugir si Asociatia Arhivistilor ii poarta numele, iar Fundatia Culturala „Magazin Istoric” ofera anual Premiul „David Prodan”.
David Prodan s-a afirmat ca istoric si arhivist de prestigiu international, specialist in istoria sociala a Transilvaniei medievale, problema iobagiei in Transilvania secolelor XVI-XIX, urbariile, emigratia romaneasca din Tara Romaneasca si Moldova in Transilvania in secolul al XVIII-lea, lupta pentru emancipare politica a romanilor transilvaneni in secolul al XVIII-lea, rascoala lui Horea, probleme economice relative la Transilvania secolului al XVII-lea. Prin vasta sa opera, a creat o problematica istorica prin care a influentat major istoriografia romaneasca a secolului XX. Opera lui David Prodan insumeaza peste 30 de carti de autor, volume de coautor, editor si coordonator si peste o suta de studii si articole in periodice stiintifice si de popularizare si in volume colective. Fundamentata pe o impresionanta documentatie arhivistica, pe surse culese din arhivele locale, regionale si centrale ale Transilvaniei, pastrate in regiune si in Arhivele Nationale de la Budapesta si de la Viena, opera istoriografica prodaniana rezista trecerii timpului si ramane un reper de neocolit pentru cunoasterea istoriei Transilvaniei. Dincolo de eruditia informatiei si de vigoarea intelectuala a analizei, pe care timpul nu le-a erodat, discursul profesorului prezinta calitati si veleitati literare remarcabile, care-i confera operei sale o evidenta particularitate in istoriografia romana a secolului XX. Cele mai importante lucrari prodaniene sunt: Rascoala lui Horea in comitatele Cluj si Turda, Bucuresti, 1938; Teoria imigratiei romanilor din Principatele Romane in Transilvania in veacul al XVIII-lea. Studiu critic, prefata de I. Lupas, Sibiu, 1944, aparuta si in limba franceza, la Sibiu, in 1945; Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formarii natiunii romane, Cluj, 1948, editia a II-a, Bucuresti, 1967, editie total revizuita si adaugita, Bucuresti, 1984 si 2013, tradusa si in limbile engleza (1971) si germana (1981); Iobagia in Transilvania in secolul al XVI-lea, vol. I-III, Bucuresti, 1967-1968; Rascoala lui Horea, vol. I-II, Bucuresti, 1979, editie noua, revizuita, vol. I-II, Bucuresti, 1984; Iobagia in Transilvania in secolul al XVII-lea, vol. I-II, Bucuresti, 1986-1987; Problema iobagiei in Transilvania (1700-1848), Bucuresti, 1989; Transilvania si iar Transilvania. Consideratii istorice, Bucuresti, 1992, editie noua de Aurel Radutiu, Bucuresti, 2002, tradusa si in limba engleza la Cluj-Napoca, in anul 1992 si in 1996. De asemenea, a contribuit la realizarea volumelor: Istoria Romaniei, vol. III: Feudalismul dezvoltat in secolul al XVII-lea si la inceputul secolului al XVIII-lea. Destramarea feudalismului si formarea relatiilor capitaliste, Bucuresti, 1964 si Glosar de termeni si expresii din documentele latine privind istoria medie a Romaniei, Bucuresti, 1965.
Titlurile prodaniene Supplex Libellus Valachorum, Iobagia in Transilvania si Rascoala lui Horea sunt opere fundamentale in cunoasterea istoriei romanilor din Transilvania in perioada Evului Mediu si in modernitate, reprezentand lecturi formative si repere bibliografice obligatorii pentru orice intelectual roman sau pasionat de istoria noastra nationala, sociala sau bisericeasca. In mod deosebit, pentru breasla istoricilor, David Prodan ramane un model si un exemplu de urmat. Pentru amanunte privitoare la biografia si opera sa, a se vedea: David Prodan, Memorii, text ingrijit si adnotat, cu o prefata de Aurel Radutiu, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993; Nicolae Bocsan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior, Aurel Radutiu, Pompiliu Teodor (coord.), D. Prodan: Puterea modelului, Editura Centrul de Studii Transilvane, Fundatia Culturala Romana, Cluj-Napoca, 1995; Nicolae Edroiu, Ioan Ciocian, Ioan Dragan (coord.), L-am cunoscut pe Academicianul David Prodan, Editura Dacia Porolissensis, Zalau, 2002; Veronica Turcus, Mircea-Gheorghe Abrudan, „Prodan David”, in Victor Spinei, Dorina N. Rusu (coord.), Enciclopedia reprezentantilor scrisului istoric romanesc, vol. IV (O-R), Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului National al Bucovinei, Suceava, 2021, pp. 298-299.
CS II dr. Mircea-Gheorghe Abrudan,
Institutul de Istorie „George Baritiu” al Academiei Romane
Cuprins
David Prodan – istoric al taranimii de Ioan-Aurel Pop
David Prodan, medalion biobibliografic de Mircea-Gheorghe Abrudan
Prefata la editia a II-a (1984)
Prefata la editia intai (1979)
Prescurtari frecvente in note
I. Geneza rascoalei
1. Premizele istorice in Transilvania: O imagine in acvaforte a iobagiei • Evolutia economiei domeniale • Statul in fata regimului domenial • Temeiurile romanesti ale problemei iobagesti • Imparatul Iosif al II-lea • Nesiguranta – neliniste: un caz semnificativ
2. Framantarile din Muntii Apuseni: Particularitatea iobagiei camerale • Sporirea darii • Reglementarea urbariala din 1776 • Sarcinile iobagesti dupa 1776 • Plangeri peste plangeri • Crasmaritul • Tulburarea de la Campeni • Agitatii prevestitoare • Procesul • Agitatii si mai mari
II. Preludiul rascoalei: Conscriptia militara
Inscrierile • Urmarile • Reactia oficiala: sistarea conscriptiei • Agitatiile dupa sistare
III. Desfasurarea rascoalei
1. Actiunea taranilor: In Zarand • Pe Mures in jos • In comitatul Arad • Pe Valea Streiului. In Tara Hategului • Pe Mures in sus • Atacarea Devei • Executiile din Deva • Invadarea Campenilor • Pradarea Abrudului • Prinderea lui Horea la Bucium • Rafuiala cu aparatul administrativ satesc • Pe Aries in jos. Spre Turda, spre Cluj • Lupsa – Baia de Aries – Mogos – Cricau • Ultimatul taranilor • Capitanii
2. Reactia nobilimii si a oficialitatii: Refugiul • Reactia comitatelor si autoritatilor camerale • Apararea oraselor • Guvernul si Comandamentul general • Impaciuirile
IV. In nelinistea asteptarii
Agitatiile taranimii • „Insurectia” nobilimii. Comitatele • Teama oraselor • Guvernul si Comandamentul • Actiunea comisarului gubernial Mihail Brukenthal si a episcopului Ghedeon Nichitici
V. A doua faza a rascoalei
1. Pe teatrul actiunii: Imparatul in fata rascoalei • Schultz la Campeni • Ridicarea din nou • Confruntarea taranilor cu armata • Actiunea paralela de pacificare. Lupta de la Mihaleni • Imparatul in timpul reprimarii rascoalei • Prinderea lui Horea si Closca
2. Ce se petrece in afara Muntilor: Comitatele • Nobilimea insurgenta • Prevenire in toate partile • Guvernul • Agitatiile taranimii
VI. Activitatea Comisiei regale de investigatie
1. Masuri de linistire si ascultarea celor inchisi: La Arad • La Deva • La Alba Iulia
2. Plangerile taranilor: Din comitatul Hunedoara • Din Tara Hategului • Din comitatul Alba si din altele
3. Pledoaria nobilimii: Nobilimea refugiata in Sibiu • Nobilimea comitatului Hunedoara • Din comitatul Alba • Din comitatul Cluj • Magnatii cu Tabla regeasca si cu nobilimea comitatului Tarnava • Memorii ale intregii nobilimi • Alte opinii • Si o opinie romaneasca: a vicarului Ioan Popovici • O atitudine luminista
VII. Ianuarie – Februarie
1. Activitatea oficiala: Imparatul • Comisia • Armata • Prinderea lui Crisan • Guvernul • Recompensele
2. Nobilimea
3. Taranimea: In comitatul Alba • In comitatul Hunedoara • In Tara Hategului • In alte parti
VIII. Sanctiuni
1. Condamnarea capitanilor: Inchisoarea • Purtarea lui Horea si Closca pe Valea Muresului • Problema judecarii • Marturia lui Alexandru Chendi • Interogatoriul lui Closca • Interogatoriul lui Horea • Interogatoriul lui Crisan • Sentintele – Executiile
2. Alte condamnari: Alte sentinte • Deportari
IX. Consecinte
1. Dupa executie: Actiunea oficiala • Bilant sumar in cifre • Noi agitatii taranesti
2. Concluziile regimului imperial: Raportul contelui Jankovich • Desfiintarea serbiei • Efectul patentei de desfiintare • In comitate • In Munti • Lichidari • Soarta reformelor iozefine
X. Rasunetul rascoalei peste hotare
1. In Ungaria
2. In Apus: Cauzele rascoalei • Faptele • Conducatorii • Alte informatii • Tarile Romane. Imperiul turcesc • Marturii plastice, literare si de alte naturi • Atitudini apusene • Pledoaria lui Brissot • Primele aparitii ale rascoalei in istoriile apusene
Un cuvant de incheiere

OPINIA CITITORILOR