MARA

Persida se ridica cuprinsa de spaima din culcusul ei, iar moasa alerga la Mara s-o linisteasca.

 

- Nu pot sa ma duc, grai Natl asezat si hotarat. Cand m-am dus, o stiam sanatoasa si vrednica, si m-am dus ca s-o scap de un nemernic ca mine, care numai rau i-a facut si nici un bine nu poate sa-i faca; in starea in care ea se afla acum, nici cel mai nemernic barbat nu poate sa-si paraseasca sotia.

 

- Ii multumesc lui Dumnezeu c-o scap si asa din ghearele tale! striga Mara. Tu, barbatul ei?! Ea, tie sotie?! Calau i-ai fost! Iata ce-ai facut din ea!

 

- Rabda, Natl draga - striga Persida - rabda-le toate de la mama, ca mi-e mama si e buna mama. Da, mama, mi-e barbat si-i sunt sotie dupa lege, in fata lui Dumnezeu, ca sa ne ajutam la nevoie unul pe altul, eu pe el - el pe mine.

 

Mara isi puse manile in cap: ii venea sa-si smulga perii din cap, sa-si rupa hainele de pe trup, sa se dea cu capul de perete.

 

Nr. de pagini: 304

Anul aparitiei: 2002