Prin intermediul fantasmelor, oamenii văd, recunosc şi înţeleg lumea. Ele colorează şi modelează comportamentul, gândurile şi simţămintele. Mereu în schimbare, fantasmele se dezvoltă pe parcursul creşterii şi, la fel ca visele, se nasc din dorinţele, speranţele, temerile, conflictele şi anxietăţile noastre. Provenite din experienţe reale împletite cu realitatea emoţională, conţinând minciuni pe care ni le spunem nouă înşine sau cunoaşterea profundă a unor adevăruri imposibil de ignorat, fantasmele pot să ne îmbogăţească viaţa, dar şi să creeze confuzie. Fantasma adaugă experienţelor cotidiene nu doar plăcere şi rezonanţă emoţională, ci şi teamă şi anxietate; ca atare, constituie o trăsătură definitorie a condiţiei umane. Este un concept esenţial - şi intens dezbătut - în psihanaliză, punctând dialogul dintre noi înşine şi lumea în care suntem constrânşi să trăim, pe care suntem constrânşi s-o trăim.
Julia Segal este consilier în cadrul Serviciului Naţional de Sănătate britanic. A scris mult despre utilizarea ideilor psihanaliştilor kleinieni în contexte obişnuite. O interesează în mod deosebit efectele bolii părinţilor asupra copiilor.

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review