Testele grila, din ce in ce mai utilizate in sistemul invatamantului juridic, reprezinta nu doar o forma facila de examinare, ci si o modalitate sigura de insusire a cunostintelor juridice, bazata pe gandirea logica. Pe de alta parte, rezolvarea corecta a unei spete constituie un scop si, totodata, o garantie a insusirii cunostintelor, putand fi considerata ca o punte de trecere de la teorie catre realitatea practicii, acolo unde studentul incepe sa devina jurist.

Structurata pe doua parti– o prima parte cu 681 de teste grila, iar a doua cu 55 de spete inspirate din hotarari judecatoresti reale–, intrega lucrare este conceputa astfel incat sa acopere in integralitate materia dreptului procesual civil. Pentru aceasta a treia editie a lucrarii, autorii au revazut intregul material prin prisma recentelor modificari aduse Codului de procedura civila prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, modificari care au intrat in vigoare la 1 octombrie 2011.

   Cartea este adresata in primul rand celor care se pregatesc pentru sustinerea unui examen (fie de licenta, fie de admitere sau definitivat in magistratura si avocatura), dar poate reprezenta si un instrument util pentru o mai buna intelegere a procedurii civile, in general.


Cuprins

Capitolul I. Teste grila 
Raspunsuri corecte 
Capitolul al II-lea. Spete 

Capitolul I. Teste grila
1. Actiunea civila:
a) este identica notiunii de„cerere de chemare in judecata”;
b) reprezinta una dintre formele concrete de manifestare a cererii de
chemare in judecata;
c) se pune in miscare prin cererea de chemare in judecata;
d) niciuna din variantele de mai sus.
2. Conditiile (generale) de exercitare a actiunii civile sunt:
a) capacitatea procesuala, interesul si calitatea procesuala;
b) afirmarea unui drept (sau formularea unei pretentii), interesul,
capacitatea procesuala si calitatea procesuala;
c) existenta unui drept, interesul, capacitatea procesuala si calitatea
procesuala;
d) niciuna din variantele de mai sus.
3. Nu constituie o conditie pentru exercitarea actiunii civile:
a) existenta unui drept subiectiv;
b) capacitatea procesuala;
c) interesul;
d) niciuna din variantele de mai sus.
4. Conditiile generale de exercitare ale actiunii civile sunt:
a) interesul si calitatea procesuala;
b) partile, obiectul si cauza;
c) afirmarea unui drept (formularea unei pretentii), interesul, capacitatea
procesuala si calitatea procesuala;
d) niciuna din variantele de mai sus.
5. Prin punerea in miscare a actiunii civile se urmareste:
a) exclusiv protectia judiciara (recunoasterea sau, dupa caz, realizarea)
a unui drept subiectiv civil;
Drept procesual civil. Teste grila 2 si spete pentru examene
b) exclusiv protectia judiciara a unei situatii juridice pentru a carei
realizare calea judecatii este obligatorie (de exemplu, in cazul actiunilor
posesorii);
c) protectia judiciara (recunoasterea sau, dupa caz, realizarea) a unui
drept subiectiv civil sau, dupa caz, protectia judiciara a unei situatii
juridice pentru a carei realizare calea judecatii este obligatorie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
6. Pentru a se bucura de protectie judiciara, dreptul subiectiv civil
trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte:
a) sa fie recunoscut si ocrotit de lege, adica sa intre in continutul
unui raport juridic care sa contravina normelor legale imperative sau
regulilor de convietuire sociala si sa fie exercitat cu buna-credinta;
b) sa nu fie exercitat in limitele sale externe, de ordin material si
juridic, precum si in limitele sale interne, adica numai potrivit scopului
economic si social in vederea caruia este recunoscut de lege;
c) cumulativ, cerintele prevazute la punctele a) si b);
d) niciuna din variantele de mai sus.
7. Cerinta ca dreptul subiectiv civil sa fie actual nu trebuie indeplinita
atunci cand:
a) se cere sa se constate existenta dreptului in starea in care se gaseste;
b) se solicita instantei realizarea dreptului;
c) se solicita anumite masuri de asigurare ori conservare sau se
procedeaza la o asigurare a dovezilor;
d) niciuna din variantele de mai sus.
8. Daca, in urma probelor administrate si dupa dezbaterile contradictorii,
instanta constata ca dreptul subiectiv pretins de reclamant nu
exista, atunci:
a) cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca prematura, fara a
mai fi cercetata pe fondul pretentiei;
b) cererea de chemare in judecata va fi admisa;
c) cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca neintemeiata
(nefondata);
d) niciuna din variantele de mai sus.
I. Teste grila 3
9. Cererea de chemare in judecata se va respinge ca prematura:
a) ori de cate ori dreptul subiectiv pretins de reclamant este supus
unui termen suspensiv;
b) chiar si atunci cand, in momentul in care instanta urmeaza a se
pronunta asupra exceptiei, conditia suspensiva s-a realizat;
c) chiar si atunci cand data implinirii termenului suspensiv ar fi
foarte apropiata;
d) niciuna din variantele de mai sus.
10. Exceptia de prematuritate a cererii de chemare in judecata este
o exceptie:
a) de fond, absoluta si dilatorie;
b) de fond, absoluta si peremptorie;
c) de fond, relativa si peremptorie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
11. Interesul:
a) poate fi doar material;
b) trebuie sa fie legitim si juridic, nascut si actual, personal si direct;
c) poate fi si indirect;
d) niciuna din variantele de mai sus.
12. Exceptia lipsei de interes:
a) este o exceptie de fond, relativa si peremptorie;
b) este o exceptie de fond, absoluta si dilatorie;
c) este o exceptie de fond, relativa si dilatorie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
13. Reprezentarea legala intervine:
a) in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa;
b) numai in cazul minorilor sub 14 ani;
c) in cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii
sub 14 ani si cei pusi sub interdictie judecatoreasca);
d) niciuna din variantele de mai sus.
14. Asistarea:
a) intervine in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa;
b) poate fi acordata de parintii sau tutorele minorului;
Drept procesual civil. Teste grila 4 si spete pentru examene
c) este incompatibila cu citarea personala a minorului in cursul
procesului;
d) niciuna din variantele de mai sus.
15. Autorizarea:
a) intervine numai in cazul minorilor sub 14 ani;
b) intervine numai in cazul minorilor intre 14-18 ani;
c) intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de
capacitate de exercitiu sau minorul cu capacitate de exercitiu restransa si
ocrotitorul legal care il asista efectueaza acte procesuale de dispozitie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
16. Calitatea procesuala:
a) presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si
cel care este titularul dreptului afirmat;
b) se confunda cu interesul;
c) presupune existenta unei identitati intre persoana chemata in judecata
(paratul) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii;
d) niciuna din variantele de mai sus.
17. Instanta verifica atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea
procesuala pasiva:
a) numai daca paratul invoca exceptia;
b) intotdeauna inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului
dreptului;
c) fie inainte de inceperea dezbaterilor, daca acest lucru este posibil,
fie in cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului;
d) niciuna din variantele de mai sus.
18. Transmisiunea calitatii procesuale:
a) are ca efect preluarea procesului de catre cel care dobandeste
calitatea procesuala in starea in care se gaseste in momentul in care a
avut loc transmisiunea, actele procedurale indeplinite de autorul sau
fiindu-i opozabile;
b) opereaza exclusiv pe cale legala;
c) se aplica atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor
juridice;
d) niciuna din variantele de mai sus.
I. Teste grila 5
19. Exceptia lipsei calitatii procesuale:
a) este o exceptie de fond, relativa si peremptorie;
b) este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie;
c) este o exceptie de fond, absoluta si dilatorie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
20. Apelul exercitat de reclamant se va respinge ca lipsit de interes
in cazul in care:
a) se ataca o incheiere prin care prima instanta a luat act de renuntarea
la judecata;
b) se invoca citarea nelegala a paratului la judecata in prima instanta;
c) se ataca o hotarare de expedient;
d) niciuna din variantele de mai sus.
21. Calitatea procesuala trebuie justificata:
a) de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru
calitatea procesuala pasiva;
b) de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa, cat si pentru
calitatea procesuala pasiva;
c) de parat atat pentru calitatea procesuala pasiva, cat si pentru
calitatea procesuala activa;
d) niciuna din variantele de mai sus.
22. In cazul transmisiunii calitatii procesuale active, dobanditorul:
a) preia procesul in starea in care se gaseste in momentul in care a
avut loc transmisiunea;
b) este indreptatit sa solicite refacerea doar a actelor de procedura
defavorabile indeplinite anterior de autorul sau;
c) este indreptatit sa invoce exceptiile relative neinvocate in termen
de autorul sau.
d) niciuna din variantele de mai sus.
23. Exceptia lipsei calitatii procesuale active:
a) poate fi invocata numai de parat;
b) trebuie unita cu fondul;
c) este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
Drept procesual civil. Teste grila 6 si spete pentru examene
24. Asociatiile sau societatile fara personalitate juridica:
a) nu pot sta in judecata ca reclamante sau parate;
b) pot sta in judecata ca reclamante daca au organe proprii de
conducere;
c) pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere;
d) niciuna din variantele de mai sus.
25. In cazul in care partea cu capacitate de exercitiu restransa nu
are ocrotitor legal:
a) instanta, daca exista urgenta si la cererea celui interesat, va numi
un curator special;
b) instanta, daca exista urgenta, trebuie sa numeasca din oficiu un
curator special;
c) instanta va cere autoritatii tutelare sa desemneze un curator special;
d) niciuna din variantele de mai sus.
26. Daca exista contrarietate de interese intre minor si reprezentantul
sau ocrotitorul lui legal, instanta:
a) va acorda un termen si va solicita autoritatii tutelare sa numeasca
un curator special;
b) va putea numi un curator special;
c) va suspenda judecata pana cand autoritatea tutelara va numi un
curator special;
d) niciuna din variantele de mai sus.
27. Daca in cursul procesului minorul implineste varsta de 14 ani:
a) reprezentarea legala va continua pana la finalizarea acelui proces;
b) minorul va trebui citat personal;
c) actele de procedura efectuate anterior trebuie refacute in contradictoriu
cu minorul respectiv;
d) niciuna din variantele de mai sus.
28. Actele de procedura indeplinite de o persoana fara capacitate
procesuala de exercitiu:
a) nu pot fi confirmate;
b) trebuie refacute in totalitate;
c) sunt anulabile;
d) niciuna din variantele de mai sus.
I. Teste grila 7
29. Cererea incidentala:
a) este cererea a carei rezolvare depinde de solutia din cererea
principala;
b) nu poate avea o existenta de sine-statatoare;
c) este formulata intr-un proces deja inceput;
d) niciuna din variantele de mai sus.
30. Cererile in realizarea dreptului:
a) sunt acelea prin care reclamantul ce se pretinde titularul unui
drept subiectiv solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea
dreptului, iar daca acest lucru nu mai este posibil, la despagubiri pentru
prejudiciul suferit;
b) au caracter subsidiar fata de cererile in constatarea dreptului;
c) se mai numesc si cereri in recunoasterea dreptului sau in confirmare;
d) niciuna din variantele de mai sus.
31. Actiunile (cererile) in constatarea dreptului:
a) sunt actiunile prin care reclamantul solicita instantei numai
constatarea existentei unui drept subiectiv al sau, ori inexistenta unui
drept subiectiv al paratului impotriva sa;
b) au caracter subsidiar fata de cererile in realizarea dreptului;
c) includ si cererile privitoare la constatarea unor situatii de fapt in
cadrul procedurii de asigurare a dovezilor;
d) niciuna din variantele de mai sus.
32. Cererile declaratorii:
a) sunt acelea prin care se solicita instantei constatarea existentei sau
inexistentei unui raport juridic;
b) sunt cereri in constituire de drepturi;
c) sunt cereri in constatare de drepturi;
d) niciuna din variantele de mai sus.
33. Actiunile (cererile) in constituire de drepturi:
a) sunt acele cereri prin care reclamantul solicita aplicarea legii la
anumite fapte pe care le invoca, in scopul de a crea o situatie juridica
noua intre parti;
b) duc la pronuntarea unor hotarari care isi vor produce efectele
intotdeauna numai pentru viitor;
Drept procesual civil. Teste grila 8 si spete pentru examene
c) pot duce la pronuntarea unor hotarari cu efecte retroactive;
d) niciuna din variantele de mai sus.
34. Actiunile personale:
a) sunt actiuni nepatrimoniale;
b) sunt actiuni patrimoniale;
c) pot fi mobiliare sau imobiliare;
d) niciuna din variantele de mai sus.
35. Sunt actiuni reale cele din gruparea:
a) cererea in revendicare, cererea confesorie, cererea de divort, cererea
negatorie;
b) cererea prin care cumparatorul solicita rezolutiunea contractului
de vanzare-cumparare (art. 1368 C. civ.), cererea posesorie, cererea in
granituire;
c) cererile in anularea, rezolutiunea, rezilierea (revocarea in cazul donatiei)
unui act juridic prin care s-a transmis ori s-a constituit un drept real;
d) niciuna din variantele de mai sus.
36. Sunt cereri mixte:
a) cererile care urmaresc executarea unui act juridic ce a creat sau
transferat un drept real asupra unui bun individual-determinat, dand
nastere totodata unor obligatii personale;
b) toate cererile in anularea, rezolutiunea, rezilierea (revocarea in
cazul donatiei) unui act juridic prin care s-a transmis ori s-a constituit
un drept real;
c) cererea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii;
d) niciuna din variantele de mai sus.
37. Actiunea in revendicare este o actiune:
a) in realizare;
b) in constatare;
c) in constituire de drepturi;
d) niciuna din variantele de mai sus.
38. Actiunea (cererea) in constatare:
a) are caracter subsidiar fata de actiunea in realizare;
b) este admisibila fara nicio restrictie;
I. Teste grila 9
c) poate fi folosita si atunci cand se solicita constatarea unei simple
situatii de fapt;
d) niciuna din variantele de mai sus.
39. Actiunea (cererea) in constatare:
a) conduce la pronuntarea unei hotarari susceptibile de executare
silita;
b) se va respinge ca inadmisibila daca partea avea la indemana
actiunea in realizare;
c) se va respinge ca neintemeiata daca s-a solicitat constatarea unei
situatii de fapt;
d) niciuna din variantele de mai sus.
40. Actiunea (cererea) in constatare:
a) este de competenta instantei de la domiciliul reclamantului;
b) este guvernata de regulile aplicabile procedurii necontencioase;
c) nu poate fi admisa daca partea isi poate valorifica dreptul pe calea
contestatiei la executare;
d) niciuna din variantele de mai sus.
41. In cazul in care partea putea cere realizarea dreptului, actiunea
(cererea) in constatare se va respinge ca:
a) inadmisibila;
b) prematura;
c) nefondata;
d) niciuna din variantele de mai sus.
42. Cererea prin care reclamantul solicita instantei sa constate ca a
intervenit prescriptia extinctiva a dreptului paratului de a obtine executarea
silita a unui debit este:
a) inadmisibila in toate cazurile;
b) admisibila numai daca nu s-a declansat executarea silita cu privire
la debitul respectiv;
c) admisibila in toate cazurile;
d) niciuna din variantele de mai sus.
43. Actiunea in rezolutiunea vanzarii unui imobil pentru neplata
pretului este o actiune:
a) personala;
Drept procesual civil. Teste grila 10 si spete pentru examene
b) reala;
c) mixta;
d) niciuna din variantele de mai sus.
44. Actiunea prin care cumparatorului solicita obligarea vanzatorului
sa ii predea autoturismul pe care acesta i l-a vandut este o actiune:
a) personala;
b) reala;
c) mixta.
d) niciuna din variantele de mai sus.
45. Nu este vorba de o actiune in constituire de drepturi in cazul in
care:
a) reclamantul solicita stabilirea paternitatii;
b) chiriasul solicita obligarea locatorului sa ii predea imobilul inchiriat;
c) se solicita nulitatea absoluta a adoptiei;
d) niciuna din variantele de mai sus.
46. Actiunea (cererea) mixta:
a) presupune valorificarea unor drepturi mixte;
b) presupune valorificarea, in cadrul aceluiasi proces, atat a unui
drept real, cat si a unui drept de creanta;
c) este o actiune (cerere) patrimoniala;
d) niciuna din variantele de mai sus.
47. In temeiul rolului sau activ, judecatorul:
a) in tot cursul procesului, conduce desfasurarea acestuia, vegheaza
la respectarea dispozitiilor legale si are puterea de a fixa termenele si de
a ordona masurile necesare judecarii cererii;
b) nu poate pronunta o solutie potrivnica marturisirii unei parti;
c) poate ordona administrarea probelor pe care le considera necesare,
chiar daca partile se impotrivesc;
d) niciuna din variantele de mai sus.
48. In temeiul rolului sau activ, judecatorul poate pune in discutia
partilor orice imprejurari de fapt sau de drept:
a) doar daca acestea sunt cuprinse in cererea de chemare in judecata
sau in intampinare;
I. Teste grila 11
b) chiar daca acestea nu sunt cuprinse in cererea de chemare in
judecata sau in intampinare;
c) chiar daca acestea nu se inscriu in limitele cadrului procesual, sub
aspectul obiectului si al persoanelor intre care s-a stabilit raportul juridic
procesual, trasat deja de parti;
d) niciuna din variantele de mai sus.
49. Rolul activ al judecatorului:
a) ii permite acestuia sa fixeze limitele in care va avea loc judecata,
atat din punctul de vedere al obiectului, cat si al persoanelor intre care
se stabilesc raporturile juridice procesuale, precum si al fundamentului
pretentiei ce este dedusa judecatii;
b) ii da posibilitatea de a introduce, din proprie initiativa, un tert in
proces, ori de cate ori considera necesar;
c) se concretizeaza, printre altele, in posibilitatea judecatorului de a
schimba din oficiu cauza cererii de chemare in judecata;
d) niciuna din variantele de mai sus.
50. In virtutea rolului activ, inscris in art. 129 C. proc. civ., judecatorul
este indreptatit:
a) sa introduca in proces tertele persoane fara a caror prezenta
procesul nu poate fi solutionat;
b) sa ceara partilor sa prezinte explicatii, oral sau in scris, cu privire
la situatia de fapt si motivarea in drept;
c) sa se pronunte prin hotarare asupra oricaror imprejurari de fapt
sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau intampinare,
daca aceasta este necesar pentru o solutionare completa a cauzei;
d) niciuna din variantele de mai sus.
51. Judecatorul nu este indreptatit:
a) sa ordone probe din oficiu, daca partile se impotrivesc;
b) sa dea indrumari partii care este asistata sau reprezentata de
avocat cu privire la drepturile si obligatiile ce ii revin in proces;
c) sa ceara partilor explicatii in scris cu privire la situatia de fapt;
d) niciuna din variantele de mai sus.
Drept procesual civil. Teste grila 12 si spete pentru examene
52. In temeiul art. 129 C. proc. civ., judecatorul este dator:
a) sa dea tuturor partilor indrumari cu privire la drepturile si obligatiile
ce le revin in proces;
b) sa respecte el insusi principiul contradictorialitatii;
c) sa se pronunte asupra oricaror imprejurari de fapt sau de drept,
chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau intampinare, in cazul in
care apreciaza ca este necesar pentru solutionarea legala si completa a
pricinii;
d) niciuna din variantele de mai sus.
53. Compunerea instantei:
a) este reglementata de norme de organizare judecatoreasca;
b) este reglementata de norme de ordine publica;
c) desemneaza alcatuirea complexa a instantei, cu toate organele si
persoanele cerute de lege;
d) niciuna din variantele de mai sus.
54. Gresita compunere a instantei:
a) poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta
din oficiu;
b) nu se poate invoca prin intermediul apelului sau al recursului;
c) se poate invoca pe cale de exceptie;
d) niciuna din variantele de mai sus.
55. Incompatibilitatea:
a) desemneaza situatia in care un judecator este oprit sa ia parte la
solutionarea unei pricini, in cazurile expres prevazute de lege;
b) este un incident procedural care priveste normele de competenta
a instantei;
c) se aplica atat judecatorilor, cat si grefierilor;
d) niciuna din variantele de mai sus.
56. Sunt cazuri de incompatibilitate:
a) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua
parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs;
b) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua
parte la judecata aceleiasi pricini in caz de rejudecare dupa casare;
I. Teste grila 13
c) nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau
interpret in aceeasi pricina;
d) niciuna din variantele de mai sus.
57. Sunt corecte urmatoarele afirmatii:
a) judecatorii care au solutionat un recurs nu sunt incompatibili de a
judeca aceeasi cauza in fond dupa casare;
b) un judecator care a solutionat un recurs poate sa judece, in
aceeasi pricina, un al doilea recurs, declarat fie impotriva hotararii pronuntate
la rejudecarea fondului dupa casare cu trimitere, fie chiar impotriva
hotararii ce a fost deja atacata prin intermediul primului recurs;
c) exista incompatibilitate in cazul contestatiei la executare, pentru
judecatorul ce a participat la solutionarea litigiului in care s-a pronuntat
hotararea ce se executa silit;
d) niciuna din variantele de mai sus.
58. Este incompatibil:
a) si judecatorul care a pronuntat in cursul procesului doar unele
incheieri preparatorii;
b) judecatorul care a pronuntat o hotarare prin care s-a dezlegat o
problema litigioasa, de natura sa dezinvesteasca instanta;
c) judecatorul care a pronuntat o incheiere prin care au fost rezolvate
unele situatii juridice care, in urma apelului sau a recursului, se dezbat
din nou in instanta de control judiciar, respectiv care, prin efectul admiterii
recursului si al casarii, se dezbat din nou la instanta de fond;
d) niciuna din variantele de mai sus.
59. Exceptia de incompatibilitate:
a) este o exceptie de procedura, absoluta si dilatorie;
b) este o exceptie de procedura, relativa si dilatorie;
c) poate fi invocata de orice parte interesata, de procuror sau de
instanta din oficiu;
d) niciuna din variantele de mai sus.
60. Exceptia de incompatibilitate:
a) va fi rezolvata cu prioritate fata de fondul pretentiei, daca este
invocata in cursul judecarii fondului;
Drept procesual civil. Teste grila 14 si spete pentru examene
b) se judeca de insasi instanta sesizata cu pricina respectiva, in a
carei compunere nu va intra judecatorul despre care se afirma ca s-ar
afla intr-un caz de incompatibilitate;
c) daca este admisa, are drept consecinta inlocuirea celui in cauza
cu un alt judecator de la aceeasi instanta judecatoreasca;
d) niciuna din variantele de mai sus.
61. Abtinerea si recuzarea:
a) se solutioneaza dupa o procedura comuna;
b) sunt propuse de parti;
c) sunt reglementate de norme imperative;
d) niciuna din variantele de mai sus.
62. Judecatorul poate fi recuzat:
a) cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala,
pana la al treilea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei
parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste
persoane;
b) daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
c) cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes
in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda ori afin, pana la al
patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
d) niciuna din variantele de mai sus.
63. Abtinerea:
a) se propune de judecator indata ce cunoaste existenta motivului de
recuzare, prin instiintarea presedintelui instantei;
b) nu poate fi facuta dupa formularea cererii de recuzare;
c) se propune de una din parti indata ce cunoaste existenta motivului
de recuzare, prin instiintarea presedintelui instantei;
d) niciuna din variantele de mai sus.
64. Recuzarea:
a) se propune de partea interesata, numai in scris, pentru fiecare
judecator in parte;
b) trebuie facuta inainte de inceperea oricarei dezbateri;
c) poate fi facuta si verbal;
d) niciuna din variantele de mai sus.



Autori: Gabriel Boroi, Gabriela Raducan
Data aparitiei: 28 Octombrie 2011
Format: Carte brosata
Nr.pagini: 201

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review